CAPITOLUL 03 – Dezvoltare teritorială
3.1. Dezvoltare urbană
3.1.1. Poziţia geografică a judeţului Satu Mare: oportunităţi şi potenţial pentru dezvoltarea teritorială
Judeţul Satu Mare are o suprafaţă de 4.418 km2 (1,8 % din suprafaţa ţării) şi o populaţie de 367 281 (1,7% din populaţia României, la recensământul din 2002). Reţeaua de localităţi a judeţului este organizată în 6 oraşe şi 59 de comune, revenind în medie 67,89 km2 / unitate administrativă. În comparaţie cu anul 2002 suprafaţa medie a unităţilor administrativ-teritoriale a scăzut datorită creării de comune noi. Populaţia medie a unei comune era, în anul 2010, de 3251 locuitori, în timp ce, în medie, o comună cuprinde 4 sate. Populaţia urbană reprezintă, în anul 2010, 47,3 % din totalul populaţiei, unui oraş revenindu-i în medie 28 738 locuitori. Cu această valoare judeţul se situează în categoria judeţelor cu nivel redus de urbanizare.
Poziţia geografică oferă un potenţial de dezvoltare al judeţului Satu Mare, care trebuie privit prin prisma următoarelor aspecte:
a) Judeţul Satu Mare este situat în nord-vestul ţării, o poziţie geografică ipotetic foarte avantajoasă, având în vedere faptul că regiunile frontaliere ale României, situate de-a lungul graniţei vestice, cunosc o dinamică peste media naţională (Timiş, Arad, Bihor). În realitate, judeţul Satu Mare este dezavantajat faţă de judeţele mai sus amintite de poziţia sa periferică faţă de axele majore de transport, precum şi de absenţa unui centru urban polarizator de talia centrelor de judeţ din celelate unităţi administrative comparate (Timişoara, Arad şi Oradea). O oportunitate importantă pentru remedierea acestui handicap este reprezentată de posibilitatea realizării unor legături rapide cu o serie de reţele de transport major: coridorul 5 paneuropean (Veneţia-Kiev-Moscova), care va trece la o distanţă de cca. 80 de km de municipiul Satu Mare, pe teritoriul Ungariei, respectiv autostrada din Nordul Transilvaniei, care va trece la o distanţă de cca. 100 de km faţă de municipiul Satu Mare, respectiv de cca. 40 de km faţă de zonele sudice al judeţului (Tăşnad), şi din care pot rezulta efecte de spin-off profitabile şi pentru judeţul Satu Mare.
b) Vecinătatea teritorială dintre judeţele Satu Mare (România), Szabolcs-Szatmár-Bereg (Ungaria) şi Transcarpatia (Ucraina), existenţa unor structuri teritoriale asemănătoare, axate pe bazinul hidrografic al Tisei, se reflectă în existenţa unui set de oportunităţi, dar şi de disfuncţii teritoriale comune legate de economie, infrastructură, calitatea vieţii, utilizarea terenurilor, protecţia mediului etc. De aici rezultă necesitatea elaborării unei concepţii comune în vederea exploatării eficiente a oportunităţilor existente şi a diminuării efectelor generate de diferite disfuncţii, pe baza participării şi cooperării tuturor actorilor implicaţi în amenajarea teritoriului şi dezvoltarea regională din acest teritoriu.
c) Judeţul Satu Mare este situat într-o zonă de confluenţă a graniţelor politice, având o fâşie frontalieră comună atât cu un stat membru al Uniunii Europene (Ungaria) cât şi cu un stat care mai mult ca sigur va rămâne pentru o perioadă îndelungată în afara structurilor europene (Ucraina). Din perspectiva UE, judeţul Satu Mare se situează într-o regiune dinamică în ceea ce priveşte interesele strategice ale Uniunii Europene. După integrarea României în UE, graniţa externă a UE s-a mutat pe fâşia de frontieră situată în partea nordică a judeţului Satu Mare, adică pe linia de frontieră cu Ucraina. Această dinamică va antrena, începând cu anul 2011, probabil, mutarea graniţelor Schengen pe linia de demarcaţie sus menţionată, cu toate măsurile de securizare ce se impun. În acest context, această făşie nordică a judeţului (cu centrele Halmeu, Turţ, Batarci şi Tarna Mare) – ca, de altfel, şi fâşia nordică a judeţului vecin, Maramureş – va constitui obiectul unor măsuri de securizare, dar şi de exploatare a unor avantaje economice comparative care vor rezulta din vecinătatea celor două spaţii politico-economice diferite (UE, Ucraina). Alte avantaje legate de integrarea europeană sunt reprezentate de: extinderea pieţelor de desfacere;integrarea pieţelor est-europene în piaţa comună din UE; de-a lungul graniţei externe ale UE vor deveni mai accesibilie o serie de pieţe potenţiale mari, dintre care pentru regiunea studiată cea din Ucraina are relevanţa cea mai mare; amenajarea unor noi coridoare de transport spre pieţele est-europene, cea mai importantă fiind autostrada 5 din Ungaria, de care va putea profita şi judeţul Satu Mare;
d) Cu toate că poziţia geografică actuală a judeţului apare ca un factor pozitiv de dezvoltare, nu trebuie uitat că acest factor a fost valorizat abia în contextul integrării europene, înainte de 1989 judeţul a ocupat o poziţie periferică atât în ansamblul relaţiilor transfrontaliere cât şi în cadrul economiei socialiste.
Cititi restul capitolului descarcand urmatorul fisier PDF.